Mana de tarana...

Mor ingerii in palma mea intinsa,
Candelabrele se sting incet,
Mireasma dulce a morti se revarsa
peste pamantul deja infect,
 timpul s-a scurs,
vantul a imprastiat tarana vietii.
A dus-o in cele patru zari ,
a sadit-o ,a ingrijit-o,
a iubit-o , si cand totul parea perfect
abisului  i-a trimis-o!!!
Mor ingerii in palma mea intinsa,
 in ungherul de vise, caut,
lumina ce incet ai stins,
totul e gri, si  , rece,
orchestra umbrelor de gheata
reda  iar si iar un cantec trist!
"Ce crezi tu, marioneto??
Cursul vietii nicicand nu ai sa'nvingi!!!!!"
Mor ingerii in palma mea intinsa
Stapana umbrelor asteapta
Zambeste ,
Cui ii pasa de-o mana de tarana?
Voua?!Lor?!Mie?!
Ochii blanzi ridici spre ceruri ,
Astepti ,
Pumnul inchizi,si strangi incet,
 nu vrei, nu poti,  sa strivesti ingerul mort!!!